Lipsa de maturitate a corintenilor
Capitolul 3
1 Iar eu, fraților, n-am putut să vă vorbesc ca unor [oameni] spirituali, ci ca unor [oameni] de carne
a, ca unor copilași
b în Cristos.
2 V-am dat să beți lapte, nu mâncare [solidă], pentru că încă nu [o] puteați [primi], ba nici acum nu puteți
3 pentru că sunteți încă [oameni] de carne. Într-adevăr, când între voi există invidie și ceartă
c, nu sunteți oare [oameni] de carne și nu vă purtați în felul oamenilor?
4 Când unul spune: "Eu sunt al lui Paul", iar altul: "Eu al lui Apolo", nu sunteți voi oameni?
Misiunea celor care predică evanghelia 5 Dar ce este Apolo? Sau ce este Paul? Niște slujitori, fiecare după cum i-a dat Domnul, prin care ați primit credința.
6 Eu am plantat, Apolo a udat, însă Dumnezeu a făcut să crească,
7 așa încât nici cel care plantează, nici cel care udă nu este nimic, ci Dumnezeu, cel care face să crească.
8 Și cel care plantează, și cel care udă sunt una și fiecare își va primi plata proprie după munca proprie.
9 Căci noi suntem colaboratorii lui Dumnezeu, iar voi sunteți ogorul lui Dumnezeu, zidirea lui Dumnezeu.
Note de subsol
a Sfântul Paul foloseşte diferiţi termeni pentru a indica părţi sau aspecte ale persoanei umane: sarx = carne, trup. Prin acest termen nu se indică atât partea materială a omului, cât aspectul limitat al firii omeneşti şi, prin extensiune, slăbiciunile şi condiţia de păcat; psyche indică, în special, principiul vieţii biologice. După gândirea ebraică (cea a lui Paul), acest principiu vital încetează o dată cu moartea; pneuma = spirit, duh, este partea cea mai nobilă din om, principiul care îşi are originea în Dumnezeu şi orientează întreaga persoană spre Dumnezeu. Rămâne o dificultate găsirea unor termeni corespunzători în limba română, deoarece suflet şi spirit (duh) sunt aproape sinonime şi corespund lui pneuma. Psyche ar putea fi exprimat prin psihic, conştient.
b Deşi corintenii se laudă cu spiritualitatea lor, în practică sunt imaturi în credinţă, mentalitatea lor este lumească. Piatra de încercare pentru recunoaşterea adevăratului om spiritual este acceptarea crucii şi nu adeziunea la un predicator sau altul. În loc să sesizeze noutatea evangheliei lui Cristos, ei caută noutăţile predicatorului, comportându-se deci ca nişte membri ai unei societăţi religioase şi reducând Biserica la limitele propriei lor înţelegeri.
c Câteva manuscrise vechi adaugă: dezbinări.